4. Diagnoza: o privire asupra sustenabilității locuirii în campus

Vasile Gherheș, Mariana Cernicova-Bucă, Gabriel-Mugurel Dragomir, Adina Palea

4.1. Conștientizare și practici sustenabile specifice tinerei generații

Conform practicilor din România, universitățile oferă spații de cazare în cămine pentru a facilita accesul la educație. În cazul UPT studenții plătesc o taxă fixă pentru utilități, indiferent de consum, la un tarif redus, o parte a costurilor de cazare fiind subvenționate de către universitate. Căminele sunt prevăzute cu spălătorii comune echipate cu mașini de spălat și bucătării comune dotate cu plite electrice. În fiecare cameră existe frigidere, iar studenții aduc cu ei aparate și dispozitive portabile, cum ar fi laptopuri, uscătoare de păr, fiare de călcat, încălzitoare de apă, televizoare, ventilatoare etc. Serviciile municipale furnizează utilitățile (aprovizionare cu apă și gestionarea deșeurilor), iar energia electrică provine de la furnizori desemnați conform reglementărilor naționale. Majoritatea energiei termice provine de la centralele pe gaz administrate de universitate.

Ancheta sociologică a jucat un rol esențial în înțelegerea dinamicii comportamentale a studenților față de consumul energetic Aceasta a permis cercetătorilor să obțină o imagine mai complexă și nuanțată, care să contribuie la elaborarea de politici și practici mai eficiente de gestionare a resurselor energetice în cadrul universității. Cercetarea s-a concentrat pe campusul Universității Politehnica Timișoara, România. Dintre cei aproximativ 13.000 de studenți ai universității, peste 6000 optează să locuiască în campus. Din cele 16 cămine studențești, două au fost excluse din evaluare deoarece sunt rezervate pentru cadrele didactice și studenții doctoranzi, care diferă de majoritatea rezidenților din campus prin vârstă, statut profesional și financiar, ocuparea spațiului și durata contractului de închiriere.

Pentru culegerea datelor, echipa de cercetare a folosit ca instrument chestionarul sociologic. Chestionarele sunt instrumente frecvent utilizate pentru a aduna date despre consumul de energie, așa cum arată studiile realizate de Deme Belafi și colaboratorii săi (Belafi, 2018). În procesul de formulare a întrebărilor, echipa de cercetare s-a inspirat atât din literatura de specialitate, cât și din setul de întrebări dezvoltat de Banca Mondială și Organizația Mondială a Sănătății pentru a măsura gradul de utilizare a resurselor energetice din lume (Core Questions for Household Energy Use, n.d.; Special Eurobarometer 513: Climate Change – Data Europa EU, n.d.; Debrah et al., 2021; Gherheș et al., 2021; Gherheș & Fărcașiu, 2021). Folosirea chestionarului a permis nu doar identificarea frecvenței utilizării aparatelor electrice, ci și o analiză profundă a atitudinilor și percepțiilor legate de consumul de energie și de apă, de gestionarea deșeurilor și alte practici cu efect asupra locuirii sustenabile. S-a pus un accent deosebit pe modul în care studenții conștientizează impactul acțiunilor lor asupra consumului de energie și pe strategiile pe care le adoptă pentru a minimiza costurile energetice și impactul asupra mediului.

Chestionarul a inclus întrebări care au evaluat frecvența anumitor comportamente pe o scară de la 1 („niciodată”) la 6 („zilnic”), cu opțiunea 7 permițând răspunsuri nespecificate, cotată cu 0. Comportamentele legate de mediu au fost măsurate printr-o scară Likert de 5 puncte, de la 1 („niciodată”) la 5 („întotdeauna”). La finalul chestionarului, au fost plasate întrebări socio-demografice ce vizau vârsta, genul și statutul de rezidență al participanților.

Pentru a asigura validitatea chestionarului, a fost calculat coeficientul Cronbach Alpha pe un eșantion de verificare, scopul fiind evaluarea fiabilității și consistenței interne (Howitt & Cramer, 2008; Tabachnick et al., 2013). Coeficienții Cronbach Alpha, care pot varia între 0 și 1 (Cronbach – 1990 – Essentials of Psychological Testing, n.d.), cu valori peste 0.7 fiind considerate acceptabile pentru cercetare (Tabachnick et al., 2013), au indicat în cazul nostru o consistență internă solidă a elementelor selectate, facilitând efectuarea de analize factoriale.

Pentru a atinge obiectivele studiului privind consumul de energie și comportamentul studenților, a fost esențial să se creeze un eșantion echilibrat și reprezentativ. În acest scop, echipa de cercetare a ales să distribuie chestionarul printr-o metodă care maximizează participarea și diversitatea răspunsurilor. Chestionarul a fost difuzat online, utilizându-se canalele de comunicare online ale administratorilor și reprezentanților studenților din cămine (șefi de cămin sau de palier), care sunt în contact direct și constant cu studenții. Aceștia au acces direct la grupurile de WhatsApp ale fiecărui cămin, care funcționează ca platforme primare de comunicare pentru anunțuri și discuții studențești. Utilizarea acestor grupuri a permis diseminarea rapidă și eficientă a chestionarului, asigurându-se astfel că acesta ajunge la un număr mare de studenți într-un timp relativ scurt. În plus, această metodă a facilitat și o rată mai mare de răspuns, deoarece studenții tind să fie mai receptivi la informațiile distribuite prin canalele familiare și de încredere.

În completare, pentru a extinde acoperirea și a asigura diversitatea demografică a eșantionului, link-ul pentru completarea chestionarului a fost distribuit și prin intermediul rețelelor de comunicare ale celor 10 ligi studențești ale universității. Aceste ligi, reprezentând diferite facultăți și interese academice, au propriile lor canale de comunicare și rețele sociale, utilizate pentru a angaja studenții în diverse activități și inițiative. Prin folosirea acestor canale, echipa de cercetare a putut atinge segmente diverse de populație studențească, de la nou-veniți la studenți doctoranzi, fiecare având posibile comportamente diferite de consum energetic.

Abordarea directă și personalizată în comunicarea cu studenții a îmbunătățit nivelul de implicare și interesul acestora pentru participarea la sondaj, crescând astfel calitatea și precizia datelor obținute. La final, un număr de 1023 de studenți de la Universitatea Politehnica din Timișoara, proveniți din toți anii de studiu, au participat la studiu. Întrucât studenții universității numără în jur de 13.000 de studenți, marja de eroare calculată a fost de ±3,3%. Participarea a fost voluntară și s-au luat măsuri pentru a preveni identificarea respondenților.

Plecând de la premisa că studenții nu sunt doar participanți la procesul educațional, ci și actori într-un ecosistem universitar ce promovează sustenabilitatea și gestionarea responsabilă a resurselor, acest studiu și-a propus să evalueze modul în care comportamentul acestora influențează și reflectă principiile de sustenabilitate aplicate în viața de campus. Focalizându-se pe diverse aspecte ale vieții cotidiene în căminele studențești, cercetarea a vizat să identifice și să analizeze practicile eficiente și zonele ce necesită îmbunătățiri.

Obiectivele studiului au fost:

• Investigarea percepțiilor și comportamentelor studenților legate de protecția mediului și identificarea factorilor care influențează aceste atitudini;

• Analiza practicilor de gestionare a consumului de energie electrică în căminele UPT;

• Caracterizarea comportamentelor de economisire a energiei electrice în căminele studențești ale UPT;

• Investigarea comportamentelor de economisire a apei în căminele studențești ale UPT;

• Studiul comportamentelor și practicilor de gestionare a deșeurilor, inclusiv tehnicile de sortare și eliminare a deșeurilor în căminele studențești ale UPT;

• Examinarea practicilor de reciclare în căminele studențești ale UPT;

• Analiza integrării practicilor ecologice în rutina zilnică a studenților și în mediul lor educațional;

• Investigarea modurilor în care studenții contribuie la conservarea resurselor și protecția mediului.

Rezultatele studiului sociologic, coroborate cu monitorizarea consumului de energie electrică, energie termică și apă din cămine (pe baza înregistrării consumurilor, dar și a facturilor emise de furnizori) a permis crearea unui profil al studentului-consumator de utilități casnice, care a stat la baza intervenției transformatoare, enunțată ca obiectiv principal al proiectului (Cernicova-Bucă et al., 2024 a). În sinteză, demersul de cercetare este reprezentat astfel:

Figura 1. Proiectarea conceptuală a cercetării

Această abordare a creat posibilitatea acumulării unui fond bogat de date, care a fundamentat campaniile de influențare a comportamentelor și mesajele de informare și persuasive care au dat substanță demersului preconizat în proiect.

În continuare sunt prezentate, pe secțiuni detaliate, rezultatele sondajului de opinie, fiecare reflectând un aspect specific al comportamentelor și practicilor sustenabile ale studenților, de la gestionarea consumului de energie și până la implicarea activă în protecția mediului.

1. Conștientizare și acțiune: perspective și angajamente ale studenților din căminele Universității Politehnica Timișoara (UPT) în protecția mediului

Secțiunea cuprinde informații referitoare la:

• Gradul de informare cu privire la protecția mediului
• Importanța acordată protecției mediului
• Preocupări față de problemele de mediu
• Acțiuni individuale pentru protecția mediului

  

  Figura 1.1. Gradul de informare cu privire la protecția mediului

  

  Figura 1.2. Importanța acordată protecției mediului

  

  Figura 1.3. Preocupări față de problemele de mediu (I)

  

  Figura 1.4. Preocupări față de problemele de mediu (II)

  

  Figura 1.5. Acțiuni individuale pentru protecția mediului (I)

  

  Figura 1.6. Acțiuni individuale pentru protecția mediului (II)

  Sinteza rezultatelor:

  Gradul de informare cu privire la protecția mediului:

  • Majoritatea respondenților (43,3%) se consideră informați în măsură medie despre protecția mediului. O proporție semnificativă (30,3%) se simte informată în mare măsură, iar 12,1% în foarte mare măsură, sugerând că există un grup bine informat și posibil activ în domeniul protecției mediului. O minoritate mai mică (3,8% în foarte mică măsură și 10,5% în mică măsură) se consideră slab informată.

  Importanța acordată protecției mediului:

  • Majoritatea respondenților consideră protecția mediului ca fiind destul de importantă (53,5%) sau foarte importantă (42,2%), reflectând o valoare mare acordată acestui aspect. Doar o mică fracțiune a eșantionului consideră protecția mediului ca fiind deloc importantă (0,4%) sau nu prea importantă (3,9%), ceea ce sugerează că aproape toți participanții recunosc un oarecare nivel de importanță a protecției mediului.

  Percepția asupra problemelor de mediu:

  • Poluarea aerului este considerată una dintre cele mai importante probleme de mediu, cu 62,5% dintre respondenți selectând-o în acest sens. Cantitățile sporite de deșeuri sunt, de asemenea, o preocupare majoră, cu 61,9% dintre respondenți considerându-le importante. Defrișarea pădurilor este identificată ca fiind o problemă cheie de către 56,8% dintre participanți.

  • Alte probleme de mediu, precum schimbarea climatică (49,8%), sunt, de asemenea, recunoscute ca fiind semnificative, dar într-o măsură ceva mai mică, comparativ cu primele trei.

  • Probleme precum poluarea marină, poluarea râurilor, lacurilor și apelor subterane, și deficitul apei potabile primesc, de asemenea, o atenție semnificativă, ceea ce reflectă o conștientizare a importanței apei curate și a ecosistemelor acvatice pentru sănătatea umană și pentru mediul înconjurător.

  • În contrast, poluarea fonică, perioadele frecvente de inundații și secetă, și poluarea din surse agricole și degradarea solului sunt considerate mai puțin importante în comparație cu alte probleme de mediu.

  Percepții și acțiuni pentru protecția mediului:

  • Colectarea selectivă și reciclarea sunt cele mai frecvent menționate acțiuni concrete pe care oamenii cred că le pot face pentru protecția mediului, fiecare cu aproximativ 15,6% și 15,4%.

  • Alte acțiuni menționate includ încercarea de a polua cât mai puțin și de a fi mai responsabil (7,7%), aruncarea gunoiului în locuri special amenajate (7,5%), informarea altor persoane (4,27%), consumul responsabil pentru a evita risipa (3,8%).

  • Voluntariatul pentru acțiuni de ecologizare (2,5%) și participarea la acțiuni de plantare de copaci (1,4%) sunt, de asemenea, recunoscute ca fiind contribuții valoroase, deși sunt menționate mai rar.

  • Interesant este că 4,3% dintre respondenți văd informarea altor persoane privind protecția mediului ca pe o acțiune importantă, ceea ce indică o recunoaștere a puterii educației și a sensibilizării în promovarea schimbărilor de comportament.

  • Un procent mic de respondenți (3,67%) consideră că nu pot face nimic pentru protecția mediului, iar o proporție semnificativă a respondenților (27,47%) nu a oferit un răspuns specific, ceea ce poate indica incertitudine, lipsa de conștientizare sau indiferență față de acțiunile individuale de protecție a mediului.

  Invitație la lectură

  În timp ce datele din această secțiune evidențiază conștientizarea studenților din campus cu privire la problemele de mediu și disponibilitatea lor de a acționa în consecință, o abordare holistică, pan-instituțională trebuie să vizeze întregul corp studențesc, deci inclusiv studenții care au aranjamente de locuire diferite (care stau cu părinții, închiriază independent etc.). O astfel de viziune este oferită de articolul publicat de echipa formată din Cernicova-Bucă Mariana, Gabriel-Mugurel Dragomir, Vasile Gherheș și Adina Palea intitulat «Students’ Awareness Regarding Environment Protection in Campus Life: Evidence from Romania”, publicat în Sustainability 15, nr. 23: 16444. https://doi.org/10.3390/su152316444. Articolul prezintă influența unor factori importanți precum locul de reședință și genul respondenților asupra percepțiilor și comportamentelor studenților. Acest tip de analiză ajută la vizualizarea specificității acestei părți interesate majore, tineretul universitar, care nu poate fi tratată „în bloc”, ca un monolit. Un efort transformator autentic trebuie să recunoască diferențele și să propună direcții de acțiune adaptate în funcție de interesele, predispozițiile și cunoștințele studenților.

  2. Conștientizare și practici sustenabile: gestionarea consumului de energie electrică în căminele UPT

  Secțiunea cuprinde informații referitoare la:

• Atenția acordată consumului de energie
• Nivelul de informare despre consumul de energie al echipamentelor utilizate
• Frecvența de utilizare a frigiderului
• Frecvența de utilizare a mașinii de spălat
• Frecvența de utilizare a plitei electrice
• Frecvența de utilizare a fierului de călcat
• Frecvența de utilizare a uscătorului de păr
• Frecvența de utilizare a computerului/laptopului/imprimantei
• Frecvența de utilizare a aerului condiționat
• Frecvența de utilizare a radiatorului electric
• Frecvența de utilizare a mașinii de spălat vase
• Frecvența de utilizare a aspiratorului
• Frecvența de utilizare a plăcii de întins/ondulat părul
• Frecvența de utilizare a cănii de încălzit apa
• Frecvența de utilizare a prăjitorului de pâine

  

  Figura 2.1. Atenția acordată consumului de energie

  

  Figura 2.2. Nivelul de informare despre consumul de energie al echipamentelor utilizate

  

  Figura 2.3. Frecvența de utilizare a frigiderului

  

  Figura 2.4. Frecvența de utilizare a mașinii de spălat

  

  Figura 2.5. Frecvența de utilizare a plitei electrice

  

  Figura 2.6. Frecvența de utilizare a fierului de călcat

  

  Figura 2.7. Frecvența de utilizare a uscătorului de păr

  

  Figura 2.8. Frecvența de utilizare a computerului/laptopului/imprimantei

  

  Figura 2.9. Frecvența de utilizare a aerului condiționat

  

  Figura 2.10. Frecvența de utilizare a radiatorului electric

  

  Figura 2.11. Frecvența de utilizare a mașinii de spălat vase

  

  Figura 2.12. Frecvența de utilizare a aspiratorului

  

  Figura 2.13. Frecvența de utilizare a plăcii de întins/ondulat părul

  

  Figura 2.14. Frecvența de utilizare a cănii de încălzit apa

  

  Figura 2.15. Frecvența de utilizare a prăjitorului de pâine

  Sinteza rezultatelor:

  Atenția acordată consumului de energie:

  • Majoritatea respondenților, 43,3%, sunt atenți la consumul de energie în măsură medie. O proporție semnificativă, 33,4%, sunt atenți în mare măsură, iar 12,5% în foarte mare măsură la consumul de apă, electricitate, căldură etc.

  • O minoritate scăzută de respondenți, 2,6%, indică faptul că sunt atenți în foarte mică măsură la consumul de energie, iar 8,4% că sunt atenți în mică măsură.

  Gradul de informare cu privire la consumul de energie al echipamentelor utilizate:

  • Un total de 20,5% dintre participanți (4,9% în foarte mică măsură și 15,6% în mică măsură) se consideră puțin sau deloc informați despre consumul de energie al echipamentelor pe care le folosesc.

  • Majoritatea respondenților, 38,0%, se consideră informați în măsură medie, indicând o conștientizare generală a importanței consumului de energie, dar posibil fără o înțelegere profundă sau detaliată a specificațiilor energetice ale echipamentelor lor.

  • O proporție semnificativă de 31,6% se simte informată în mare măsură, iar 9,9% în foarte mare măsură, reflectând un segment de populație care este bine informat și probabil acordă o atenție deosebită alegerii și utilizării echipamentelor eficiente din punct de vedere energetic.

  Frecvența de utilizare a echipamentelor de uz casnic:

  1. Frigider:

  • Majoritatea covârșitoare a respondenților (90,2%) folosesc frigiderul zilnic, ceea ce reflectă statutul acestuia ca un aparat esențial în gospodării.

  2. Mașină de spălat:

  • Majoritatea (61,2%) folosesc mașina de spălat 1–2 ori pe săptămână, indicând o utilizare regulată, dar nu zilnică.

  3. Plită electrică:

  • Utilizarea este distribuită mai uniform, cu 20,7% dintre respondenți care nu o folosesc niciodată și 20,1% care o folosesc de 1–2 ori pe săptămână.

  4. Fier de călcat:

  • O proporție semnificativă (24,3%) nu folosește niciodată fierul de călcat, iar 29,6% dintre intervievați îl folosesc de 1–2 ori pe săptămână.

  5. Uscător de păr:

  • Distribuția este variată, cu 18,2% dintre respondenți care nu îl folosesc niciodată și 30,8% care îl folosesc de 1–2 ori pe săptămână.

  6. Computer/laptop/imprimantă:

  • O mare majoritate (73%) a respondenților folosește aceste dispozitive zilnic, subliniind importanța lor în viața cotidiană.

  7. Aer condiționat:

  • Majoritatea respondenților (60,8%) nu folosesc niciodată aerul condiționat în spațiile de locuire.

  8. Radiator electric:

  • O majoritate covârșitoare (73,1%) nu folosește niciodată radiatorul electric.

  9. Mașină de spălat vase:

  • Similar cu radiatorul electric, o mare majoritate (73,3%) nu folosește niciodată mașina de spălat vase.

  10. Aspirator:

  • Utilizarea este mai frecventă, cu 41,3% dintre respondenți care declară că îl folosesc de 1–2 ori pe săptămână.

  11. Placă de întins/ondulat părul:

  • Majoritatea (58,4%) nu folosește niciodată acest dispozitiv, indicând o utilizare limitată sau preferințe specifice de îngrijire personală.

  12. Cană pentru încălzit apa:

  • Peste jumătate dintre respondenți (51,5%) nu folosesc niciodată acest dispozitiv, ceea ce poate reflecta obiceiuri de consum diferite sau preferințe pentru alte metode de încălzire a apei.

  13. Prăjitor de pâine:

  • Aproape jumătate dintre respondenți (48,1%) nu folosesc niciodată prăjitorul de pâine, arătând că acesta nu este considerat esențial de către toți utilizatorii.

  3. Comportamente de economisire a energiei electrice în căminele studențești ale UPT

  Secțiunea cuprinde informații referitoare la:

• Comportamentul de stingere a luminii la părăsirea camerei
• Obiceiuri de consum energetic în timpul vizionării programelor TV
• Preferința pentru becurile cu consum redus de energie
• Preferințe pentru uscarea naturală a rufelor
• Deconectarea aparatelor electrice neutilizate
• Comportamentul de a lăsa televizorul pornit
• Preferința pentru utilizarea luminii naturale în camere
• Setarea temperaturii aerului condiționat în raport cu exteriorul
• Reglarea temperaturii centralei termice
• Ajustarea temperaturii în cameră
• Atenția la durata de iluminat a becurilor
• Preferința pentru electrocasnice cu consum redus de energie
• Utilizarea modului de economisire a energiei pe telefonul mobil

  

  Figura 3.1. Comportamentul de stingere a luminii la părăsirea camerei

  

  Figura 3.2. Obiceiuri de consum energetic în timpul vizionării programelor TV

  

  Figura 3.3. Preferința pentru becurile cu consum redus de energie

  

  Figura 3.4. Preferințe pentru uscarea naturală a rufelor

  

  Figura 3.5. Deconectarea aparatelor electrice neutilizate

  

  Figura 3.6. Comportamentul de a lăsa televizorul pornit

  

  Figura 3.7. Preferința pentru utilizarea luminii naturale în camere

  

  Figura 3.8. Setarea temperaturii aerului condiționat în raport cu exteriorul

  

  Figura 3.9. Reglarea temperaturii centralei termice

  

  Figura 3.10. Ajustarea temperaturii în cameră

  

  Figura 3.11. Atenția la durata de iluminat a becurilor

  

  Figura 3.12. Preferința pentru electrocasnice cu consum redus de energie

  

  Figura 3.13. Utilizarea modului de economisire a energiei pe telefonul mobil

  Sinteza rezultatelor:

  1. Stingerea luminii când se părăsește camera:

  • Majoritatea respondenților (74,3%) afirmă că întotdeauna sting lumina când părăsesc o cameră, indicând un nivel înalt de conștientizare și acțiune pentru economisirea energiei.

  2. Stingerea luminii când se urmărește televizorul:

  • Aproximativ jumătate (45,4%) dintre participanții la studiu sting întotdeauna lumina în timp ce se uită la televizor, sugerând o practică comună de reducere a consumului de energie.

  3. Înlocuirea becurilor clasice cu unele eficiente energetic:

  • O proporție semnificativă a subiecților (37,5%) a adoptat becurile cu consum redus de energie ca standard, reflectând o tendință pozitivă către soluții de iluminat mai sustenabile.

  4. Uscarea rufelor la aer liber în locul uscătorului automat:

  • Aproape jumătate (48,6%) dintre participanți preferă să usuce rufele în mod natural, demonstrând o preferință pentru metodele mai ecologice de uscare.

  5. Scoaterea din priză a aparatelor electrice și electronice neutilizate:

  • Mai mult de un sfert dintre cei chestionați (27,7%) practică întotdeauna această acțiune, ceea ce arată o conștientizare a consumului „fantomă” de energie. Se remarcă însă două categorii de respondenți care necesită o atenție specială: cei care „niciodată” (12%) și cei care „rar” (15,9%) adoptă acest comportament de economisire a energiei.

  6. Lăsarea televizorului pornit fără a fi urmărit:

  • O mare parte (38,9%) dintre respondenți nu lasă niciodată televizorul să meargă dacă nu se uită la el, indicând o atenție la reducerea risipei de energie. Observăm că o minoritate alege să mențină acest comportament mai frecvent. 10,2% dintre aceștia indică faptul că fac acest lucru des, în timp ce 3,3% afirmă că îl lasă pornit întotdeauna, chiar și când nu sunt prezenți în cameră.

  7. Maximizarea utilizării luminii naturale:

  • O majoritate impresionantă (59,7%) dintre participanții la studiu deschid întotdeauna jaluzelele pentru a lăsa lumina naturală să pătrundă în cameră, evidențiind o preferință clară pentru iluminarea naturală față de cea artificială.

  8. Setarea temperaturii aerului condiționat:

  • O proporție notabilă de respondenți alege să nu urmeze recomandarea de a menține diferența de temperatură față de exterior la cel mult 10 grade. 23,9% dintre participanți indică faptul că niciodată nu setează aerul condiționat conform acestei practici, în timp ce 7,9% dintre aceștia o fac rar.

  9. Reglarea temperaturii centralei termice:

  • Un procent de 22,3% dintre cei chestionați setează întotdeauna temperatura centralei termice la un nivel eficient energetic, indicând o practică bună, dar care se poate îmbunătăți. La polul opus se situează o proporție cumulată de 21,6% dintre respondenți care indică că niciodată sau rar urmează această practică recomandată pentru eficiență energetică și sustenabilitate.

  10. Reglarea temperaturii caloriferelor:

  • Aproximativ un sfert (23,8%) dintre cei intervievați reglează întotdeauna temperatura prin robinetul caloriferului dacă este prea cald, arătând o abordare conștientă a gestionării căldurii. Rezultatele arată că un sfert dintre participanți (26,1%) aleg să nu ajusteze sau să ajusteze doar rar temperatura prin intermediul robinetului de la calorifer când consideră că este prea cald în cameră (prin cumularea variantelor de răspuns niciodată (18,5%) și rar (7,6%).

  11. Verificarea duratei de iluminat a becurilor:

  • Observăm că o proporție semnificativă de respondenți nu acordă o atenție deosebită acestui aspect. 34,2% dintre participanți indică faptul că niciodată nu verifică această informație, în timp ce 16,0% dintre aceștia o fac rar. Aceste date sugerează că jumătate dintre respondenți (50,2%) nu pun un accent mare pe durabilitatea becurilor la momentul achiziției, ceea ce poate reflecta o lipsă de conștientizare a impactului pe termen lung în ceea ce privește alegerea unor becuri mai eficiente din punct de vedere energetic.

  12. Alegerea aparatelor cu consum redus de energie:

  • Există o distribuție relativ egală între diferitele comportamente, cu 20,6% dintre persoanele intervievate alegând întotdeauna aparate eficiente energetic. Observăm că o proporție combinată de 26,5% dintre participanți (14,3% niciodată și 12,2% rar) nu prioritizează eficiența energetică atunci când fac astfel de achiziții.

  13. Utilizarea modului de economisire a energiei pe dispozitive mobile:

  • Aproximativ un sfert (26,7%) dintre cei sondați folosesc întotdeauna modul de economisire a energiei pe telefoanele lor mobile, indicând o conștientizare în creștere a importanței economisirii energiei chiar și în utilizarea dispozitivelor mici. Remarcăm și în acest caz că o proporție de 41,6% dintre respondenți (24,6% niciodată și 17,0% rar) nu activează această funcție pentru a reduce frecvența încărcărilor.

  Invitație la lectură

  Viața modernă depinde de prezența energiei electrice, dar, după cum arată rapoartele ONU, prioritizarea eficienței energetice în politici publice și creșterea investițiilor în energie curată sunt necesare pentru a atinge obiectivele energetice și climatice. În caz contrar, „Agenda 2030 va deveni un epitaf pentru o lume care ar fi putut fi”, după cum a remarcat António Guterres, secretarul general al ONU. Cercetările recente arată că din anul 2000 consumul de energie al sectorului rezidențial a crescut anual cu 1%, reprezentând aproape un sfert din consumul global de energie și contribuind semnificativ la schimbările climatice și încălzirea globală. Echipa de cercetare reprezentată de Mariana Cernicova-Bucă, Vasile Gherheș, Gabriel-Mugurel Dragomir și Roxana-Mihaela Sîrbu a analizat în articolul „Electrically Savvy or Not? Tentative Portrait of the Romanian Student as a Consumer of Electric Devices and Utilities” publicat în Sustainability 16, nr. 3: 1239. https://doi.org/10.3390/su16031239 profilul studentului român în calitate de consumator de energie electrică, evidențiind influența locului de reședință și a genului asupra modelelor de consum. Aceste date evidențiază caracteristicile acționabile care pot influența alegerile tinerilor studioși în privința resurselor care le asigură un stil de viață modern, confortabil, dar și eficient din punct de vedere energetic.

  4. Comportamente de economisire a apei în căminele studențești ale UPT

  Secțiunea cuprinde informații referitoare la:

• Intensitatea utilizării apei la spălarea vaselor și alimentelor
• Comportamentul de consum al apei în timpul periajului dentar
• Promptitudinea reparării robinetelor care picură
• Durata medie a dușului în rutina zilnică
• Preferința pentru programe de spălare la temperatură scăzută
• Eficiența încărcării mașinii de spălat
• Consumul de apă în timpul aplicării săpunului la duș
• Pornirea prealabilă a apei înainte de duș
• Raportarea defecțiunilor la instalațiile sanitare

  

  Figura 4.1. Intensitatea utilizării apei la spălarea vaselor și alimentelor

  

  Figura 4.2. Comportamentul de consum al apei în timpul periajului dentar

  

  Figura 4.3. Promptitudinea reparării robinetelor care picură

  

  Figura 4.4. Durata medie a dușului în rutina zilnică

  

  Figura 4.5. Preferința pentru programe de spălare la temperatură scăzută

  

  Figura 4.6. Eficiența încărcării mașinii de spălat

  

  Figura 4.7. Consumul de apă în timpul aplicării săpunului la duș

  

  Figura 4.8. Pornirea prealabilă a apei înainte de duș

  

  Figura 4.9. Raportarea defecțiunilor la instalațiile sanitare

  Sinteza rezultatelor:

  1. Utilizarea apei la spălatul vaselor sau alimentelor:

  • Constatăm că o proporție semnificativă de 21,8% din respondenți deschid apa la maxim frecvent (întotdeauna sau des), ceea ce indică o practică mai puțin sustenabilă din punctul de vedere al conservării resurselor de apă. Pe de altă parte, cea mai mare parte a eșantionului, 34,3%, recurge la această practică doar ocazional, sugerând că există probabil o conștientizare parțială a importanței economisirii apei.

  2. Lăsarea apei să curgă în timpul spălării pe dinți:

  • Un procent important dintre cei chestionați (44,2%) nu lasă niciodată apa să curgă în timp ce se spală pe dinți, reflectând un comportament pozitiv în economisirea apei. Faptul că aproape o cincime din eșantion permite apei să curgă liber în timpul periajului dentar (10,2% des și 9,4% întotdeauna) indică o oportunitate de îmbunătățire în ceea ce privește conservarea apei și adoptarea unor obiceiuri mai sustenabile în activitățile zilnice.

  3. Repararea robinetului care picură:

  • Aproape jumătate (46,9%) dintre respondenți repară întotdeauna robinetele care picură, demonstrând o atitudine responsabilă față de prevenirea risipei de apă.

  4. Limitarea timpului petrecut la duș:

  • O proporție considerabilă dintre cei intervievați (32%) nu își contorizează timpul petrecut în duș. Remarcăm că o proporție de 26,6% dintre subiecți (provenită din cumularea a 13,8% pentru răspunsul des și 12,8% pentru răspunsul întotdeauna) adoptă această practică de gestionare conștientă a timpului petrecut la duș.

  5. Utilizarea programelor de spălare la temperatură scăzută:

  • Aproape o treime (29,6%) dintre participanți folosesc întotdeauna programe de spălare la temperaturi scăzute, contribuind la economisirea energiei și a apei.

  6. Încărcarea completă a mașinilor de spălat:

  • O proporție mare (41,1%) dintre respondenți așteaptă să poată încărca complet mașina de spălat înainte de a o porni, fapt ce indică o practică eficientă din punctul de vedere al utilizării apei.

  7. Lăsarea apei să curgă la duș în timp ce se aplică săpun:

  • Sesizăm că un procent însemnat de 42,4% (15,8% des și 26,6% întotdeauna), practică acest comportament în mod frecvent sau constant. Această tendință indică o zonă în care există un potențial mare de îmbunătățire în ceea ce privește conservarea apei.

  8. Deschiderea robinetelor înainte de a face duș:

  • 24,1% (11,3% des și 12,8% întotdeauna) dintre cei chestionați deschid robinetele în avans, ceea ce poate indica fie o preferință pentru confort (de exemplu, așteptarea ca apa să atingă o anumită temperatură), fie o lipsă de conștientizare a cantității de apă risipite prin acest comportament. O proporție mare (38,1%) dintre respondenți nu deschid niciodată robinetele cu câteva minute înainte de a face duș, evitând astfel risipa inutilă de apă.

  9. Raportarea defecțiunilor la instalațiile sanitare:

  • Majoritatea dintre participanții la studiu (54,6%) anunță întotdeauna dacă sesizează defecțiuni la instalațiile sanitare, contribuind la prevenirea scurgerilor de apă și la conservarea resurselor.

  5. Comportamente și practici sustenabile privind managementul deșeurilor în căminele studențești ale UPT

  Secțiunea cuprinde informații referitoare la:

• Practici de colectare selectivă a deșeurilor menajere
• Folosirea pungilor reutilizabile la cumpărături
• Reutilizarea ambalajelor și cutiilor de cadouri
• Preferința pentru produsele de la producătorii locali
• Alegerea produselor de curățenie ecologice
• Adoptarea mijloacelor de transport eco
• Utilizarea bateriilor reîncărcabile
• Împrumutul cărților de la bibliotecă
• Refuzul tacâmurilor și paielor din plastic
• Folosirea prosoapelor textile în locul celor de hârtie
• Responsabilitatea ecologică în timpul activităților în natură
• Preferința pentru apa de la robinet, neîmbuteliată în recipiente de plastic
• Utilizarea cănilor sau paharelor reutilizabile
• Optarea pentru plăți online și reducerea consumului de hârtie
• Donarea hainelor neutilizate
• Donarea dispozitivelor electronice funcționale
• Atenția acordată durabilității la achiziționarea bunurilor
• Repararea obiectelor stricate
• Alegerea produselor cu ambalaj ecologic la cumpărături

  

  Figura 5.1. Practici de colectare selectivă a deșeurilor menajere

  

  Figura 5.2. Folosirea pungilor reutilizabile la cumpărături

  

  Figura 5.3. Reutilizarea ambalajelor și cutiilor de cadouri

  

  Figura 5.4. Preferința pentru produsele de la producătorii locali

  

  Figura 5.5. Alegerea produselor de curățenie ecologice

  

  Figura 5.6. Adoptarea mijloacelor de transport eco

  

  Figura 5.7. Utilizarea bateriilor reîncărcabile

  

  Figura 5.8. Împrumutul cărților de la bibliotecă

  

  Figura 5.9. Refuzul tacâmurilor și paielor din plastic

  

  Figura 5.10. Folosirea prosoapelor textile în locul celor de hârtie

  

  Figura 5.11. Responsabilitatea ecologică în timpul activităților în natură

  

  Figura 5.12. Preferința pentru apa de la robinet, neîmbuteliată în recipiente de plastic

  

  Figura 5.13. Utilizarea cănilor sau paharelor reutilizabile

  

  Figura 5.14. Optarea pentru plăți online și reducerea consumului de hârtie

  

  Figura 5.15. Donarea hainelor neutilizate

  

  Figura 5.16. Donarea dispozitivelor electronice funcționale

  

  Figura 5.17. Atenția acordată durabilității la achiziționarea bunurilor

  

  Figura 5.18. Repararea obiectelor stricate

  

  Figura 5.19. Alegerea produselor cu ambalaj ecologic la cumpărături

  Sinteza rezultatelor:

  1. Colectarea selectivă a deșeurilor menajere:

  • Majoritatea respondenților (53,2%) colectează selectiv deșeurile menajere frecvent sau întotdeauna, indicând o conștientizare a importanței reciclării. Observăm că există și o proporție de 16,4% dintre aceștia (7,1% niciodată și 9,3% rar) care nu practică sau practică doar ocazional colectarea selectivă.

  2. Folosirea plaselor reutilizabile la cumpărături:

  • Aproximativ jumătate dintre participanții la studiu (52,8%) folosesc des sau întotdeauna plase din pânză/hârtie/materiale bio-degradabile la cumpărături, demonstrând un angajament față de reducerea deșeurilor din plastic. Pe de altă parte, 17,5% dintre aceștia (4,4% niciodată și 13,1% rar) evită sau utilizează doar ocazional aceste alternative sustenabile.

  3. Reutilizarea pungilor și cutiilor de cadouri:

  • O majoritate semnificativă (74,6%) reutilizează pungile și cutiile de cadouri, reflectând o practică comună de reducere a deșeurilor.

  4. Preferința pentru produsele de la producătorii locali:

  • Mai puțin de jumătate dintre respondenți (39,2%) aleg frecvent sau întotdeauna să cumpere de la producătorii locali, sugerând o oportunitate pentru îmbunătățirea sprijinului local și reducerea emisiilor de CO2. Pe de altă parte, o proporție mai mică de 17,7% (4,0% niciodată și 13,7% rar) nu prioritizează sau doar ocazional aleg să cumpere de la producătorii locali.

  5. Alegerea produselor de curățare ecologice:

  • Un procent relativ mic (26,9%) folosește des sau întotdeauna produse de curățare ecologice, indicând o zonă în care conștientizarea și comportamentul pot fi îmbunătățiți. O proporție de 11,3% dintre respondenți indică faptul că niciodată nu aleg astfel de produse, în timp ce 17,5% dintre aceștia o fac rar.

  6. Adoptarea mijloacelor de transport eco:

  • Majoritatea celor intervievați (60,5%) folosesc frecvent sau întotdeauna transportul public, mersul pe jos sau bicicleta, arătând o tendință pozitivă către mobilitatea sustenabilă.

  7. Utilizarea bateriilor reîncărcabile:

  • Aproape jumătate dintre cei sondați (45,4%) folosesc des sau întotdeauna baterii reîncărcabile, demonstrând o preferință pentru soluții mai durabile. Constatăm că o proporție cumulată de 19% dintre respondenți (7,5% niciodată și 11,5% rar) nu folosesc sau folosesc doar ocazional baterii reîncărcabile.

  8. Împrumutul cărților de la bibliotecă:

  • O proporție relativ mică (27,5%) împrumută cărți de la bibliotecă frecvent sau întotdeauna. Un procent de 18,6% dintre respondenți indică faptul că niciodată nu împrumută cărți de la bibliotecă, în timp ce 18,3% dintre aceștia o fac rar. Altfel spus, o treime (36,9%) din eșantion pare să prefere achiziționarea de cărți noi în locul împrumutului.

  9. Refuzul tacâmurilor sau paielelor din plastic:

  • O pondere importantă (29,7%) dintre subiecți refuză des sau întotdeauna tacâmurile sau paiele din plastic. O proporție de 22,2% dintre participanți indică faptul că niciodată nu refuză tacâmurile sau paiele din plastic. 17,9% aleg să refuze aceste produse din plastic rar, ceea ce poate indica o lipsă de conștientizare a problemei, dar și existența unor bariere în adoptarea unui comportament mai sustenabil în mod constant.

  10. Folosirea prosoapelor textile în locul celor de hârtie:

  • Majoritatea respondenților (54,1%) folosesc des sau întotdeauna prosoape textile, reducând astfel deșeurile de hârtie.

  11. Responsabilitatea ecologică în timpul activităților în natură:

  • O mare majoritate dintre subiecți (80,3%) nu lasă deșeuri în urma lor când petrec timp în natură, arătând un respect profund față de mediu.

  12. Preferința pentru apa de la robinet, neîmbuteliată în recipiente de plastic:

  • O proporție semnificativă de 33,3% dintre respondenți indică faptul că niciodată nu beau apă de la robinet, preferând apa îmbuteliată, iar 18,3% dintre aceștia aleg să bea apă de la robinet rar. Observăm că o proporție de 26% dintre respondenți (13,5% des și 12,5% întotdeauna) alege să bea apă de la robinet frecvent sau exclusiv.

  13. Utilizarea cănilor sau paharelor reutilizabile:

  • Majoritatea persoanelor participante la studiu (79,2%) folosesc des sau întotdeauna căni sau pahare reutilizabile, evitând astfel deșeurile de unică folosință.

  14. Plățile online pentru reducerea consumului de hârtie:

  • O proporție substanțială dintre respondenți (58,8%) aleg plățile online pentru a reduce consumul de hârtie, demonstrând un angajament față de reducerea deșeurilor.

  15. Donarea hainelor neutilizate:

  • Majoritatea celor chestionați (54,5%) donează hainele pe care nu le mai folosesc, contribuind la economia circulară și la reducerea deșeurilor. O proporție mică de 4,9% dintre aceștia indică faptul că niciodată nu donează hainele pe care nu le mai folosesc, iar 11,0% o fac rar.

  16. Donarea dispozitivelor electronice funcționale:

  • Doar o minoritate dintre cei sondați (21,8%) donează frecvent sau întotdeauna dispozitivele vechi, sugerând o zonă în care comportamentul de donare poate fi îmbunătățit. 44,8% dintre respondenți (27,6% niciodată și 17,2% rar) nu practică sau practică doar ocazional această formă de reciclare responsabilă și de sprijinire a comunității.

  17. Atenția acordată durabilității la achiziționarea bunurilor:

  • O proporție mare dintre respondenți (69,6%) acordă atenție durabilității produselor când fac achiziții, arătând o conștientizare a importanței sustenabilității.

  18. Repararea obiectelor stricate:

  • 27,1% dintre participanți repară obiectele des, iar o majoritate de 45,1% o fac întotdeauna. Aceste procente reflectă un angajament puternic față de practici sustenabile, evidențiind o preferință clară pentru repararea și prelungirea duratei de viață a obiectelor în locul înlocuirii lor.

  19. Alegerea produselor cu ambalaj ecologic:

  • O proporție semnificativă (40,2%) alege frecvent sau întotdeauna produse cu ambalaj ecologic, contribuind la reducerea deșeurilor. O proporție de 19,5% dintre respondenți (6,1% niciodată și 13,4% rar) nu prioritizează sau doar ocazional aleg ambalaje ecologice.

  6. Comportamente și practici de reciclare în căminele studențești ale UPT

  Secțiunea cuprinde informații referitoare la:

• Gradul de colectare selectivă a deșeurilor menajere
• Practici de colectare selectivă în spațiul personal
• Sortarea gunoiului în funcție de culoarea pubelei
• Comportamentul de reciclare la școală
• Colectarea selectivă a deșeurilor în diverse spații
• Reciclarea sticlei
• Reciclarea recipientelor din plastic
• Reciclarea bateriilor
• Reciclarea becurilor
• Reciclarea deșeurilor din ambalaje de fier
• Reciclarea aluminiului
• Colectarea și reciclarea uleiului alimentar folosit
• Reciclarea electronicelor și electrocasnicelor
• Reciclarea tonerului de imprimantă

  

  Figura 6.1. Gradul de colectare selectivă a deșeurilor menajere

  

  Figura 6.2. Practici de colectare selectivă în spațiul personal

  

  Figura 6.3. Sortarea gunoiului în funcție de culoarea pubelei

  

  Figura 6.4. Comportamentul de reciclare la școală

  

  Figura 6.5. Colectarea selectivă a deșeurilor în diverse spații

  

  Figura 6.6. Reciclarea sticlei

  

  Figura 6.7. Reciclarea recipientelor din plastic

  

  Figura 6.8. Reciclarea bateriilor

  

  Figura 6.9. Reciclarea becurilor

  

  Figura 6.10. Reciclarea deșeurilor din ambalaje de fier

  

  Figura 6.11. Reciclarea aluminiului

  

  Figura 6.12. Colectarea și reciclarea uleiului alimentar folosit

  

  Figura 6.13. Reciclarea electronicelor și electrocasnicelor

  

  Figura 6.14. Reciclarea tonerului de imprimantă

  Sinteza rezultatelor:

  Colectarea selectivă a deșeurilor menajere:

  • Majoritatea respondenților (56,6%) colectează selectiv deșeurile menajere în mare sau foarte mare măsură, indicând o conștientizare relativ bună a importanței reciclării.

  Comportamentul de colectare selectivă în diferite spații:

  • O proporție semnificativă dintre cei chestionați practică colectarea selectivă a deșeurilor atât acasă (52,4%), cât și la școală sau la locul de muncă (71,9%), demonstrând o extindere a comportamentului sustenabil în diferite medii.

  Soluții pentru o colectare selectivă mai eficientă:

  • Respondenții sugerează că o mai bună organizare a colectării (0,6%), campanii de informare (9,2%) și mai multe puncte de colectare selectivă (13,2%) ar putea îmbunătăți eficiența colectării selective.

  Reciclarea materialelor specifice:

  • Sticla și recipientele din plastic sunt cele mai frecvent reciclate materiale, cu 60,2% și 65,4% dintre respondenți reciclându-le des sau, respectiv, întotdeauna.

  • Reciclarea bateriilor, a becurilor, a deșeurilor din ambalaje de fier și aluminiu, precum și a uleiului alimentar folosit, arată o varietate în frecvența reciclării, cu o proporție mai mare dintre persoanele intervievate care nu practică reciclarea acestor materiale niciodată sau rar.

  • Electronicele și electrocasnicele sunt reciclate de 37,3% dintre respondenți des sau întotdeauna, indicând o conștientizare a importanței reciclării echipamentelor electrice și electronice.

  • Reciclarea tonerului imprimantei este mai puțin frecventă, cu 22,6% dintre participanții la studiu practicând-o des sau întotdeauna. O proporție semnificativă dintre aceștia (29,3%) nu știu sau nu răspund la această întrebare.

  7. Practici de sustenabilitate în mediul de locuire și învățare în căminele studențești ale UPT

  Secțiunea cuprinde informații referitoare la:

• Practici de economisire a energiei: oprirea computerului
• Practica tipăririi e-mailurilor
• Preferințe pentru tipărirea eco: față-verso și alb-negru
• Optimizarea utilizării hârtiei: copierea față-verso
• Reciclarea hârtiei
• Partajarea mașinii cu colegii pentru întâlniri
• Tipărirea resurselor educaționale

  

  Figura 7.1. Practici de economisire a energiei: oprirea computerului

  

  Figura 7.2. Practica tipăririi e-mailurilor

  

  Figura 7.3. Preferințe pentru tipărirea eco: față-verso și alb-negru

  

  Figura 7.4. Optimizarea utilizării hârtiei: copierea față-verso

  

  Figura 7.5. Reciclarea hârtiei

  

  Figura 7.6. Partajarea mașinii cu colegii pentru întâlniri

  

  Figura 7.7. Tipărirea resurselor educaționale

  Sinteza rezultatelor:

  1. Oprirea completă a computerului la sfârșitul zilei de lucru:

  • Majoritatea respondenților (52,4%) opresc complet computerul la sfârșitul zilei, demonstrând o practică bună de economisire a energiei.

  2. Tipărirea e-mailurilor:

  • O proporție mare dintre aceștia (58,5%) nu tipăresc niciodată e-mailurile, indicând o preferință pentru menținerea comunicațiilor în format digital și reducerea consumului de hârtie.

  3. Setarea imprimantei pentru tipărire față-verso și alb-negru:

  • Comportamentele sunt variate, dar 37,4% dintre respondenți setează imprimanta să tipărească automat în acest mod, contribuind la reducerea consumului de hârtie și toner.

  4. Copierea față-verso pe o singură foaie A4:

  • O proporție semnificativă dintre cei sondați (52,5%) copiază des sau întotdeauna față-verso, arătând o conștientizare a importanței reducerii deșeurilor de hârtie.

  5. Reciclarea hârtiei:

  • Majoritatea respondenților (57,9%) reciclează hârtia des sau întotdeauna, evidențiind o practică sustenabilă bine înrădăcinată.

  6. Partajarea mașinii cu colegii pentru întâlniri:

  • O proporție considerabilă (41%) împarte mașina cu colegii des sau întotdeauna, promovând o reducere a emisiilor de carbon și a traficului.

  7. Tipărirea resurselor educaționale:

  • Comportamentele sunt variate, dar o proporție mai mare dintre respondenți (45,8%) tipăresc resursele educaționale rar sau niciodată, sugerând o tendință către utilizarea resurselor digitale.

  8. Implicarea în protecția mediului și economisirea energiei în căminele studențești ale UPT

  Secțiunea cuprinde informații referitoare la:

• Participarea la acțiuni de curățenie voluntară
• Semnarea petițiilor pentru protecția mediului
• Implicarea în acțiuni de plantare a copacilor
• Donații pentru organizații de protecție a mediului
• Motivația personală pentru economisirea energiei
• Influența tehnologiilor inteligente asupra economiei de energie
• Impactul repartizării individuale a costurilor de energie asupra consumului
• Influența celor din jur asupra comportamentelor de economisire a energiei
• Rolul informării în optimizarea consumului de energie

  

  Figura 8.1. Participarea voluntară la acțiuni de curățenie

  

  Figura 8.2. Semnarea petițiilor pentru protecția mediului

  

  Figura 8.3. Implicarea în acțiuni de plantare a copacilor

  

  Figura 8.4. Donații pentru organizații de protecție a mediului

  

  Figura 8.5. Motivația personală pentru economisirea energiei

  

  Figura 8.6. Influența tehnologiilor inteligente asupra economiei de energie

  

  Figura 8.7. Impactul repartizării individuale a costurilor de energie asupra consumului

  

  Figura 8.8. Influența celor din jur asupra comportamentelor de economisire a energiei

  

  Figura 8.9. Rolul informării în optimizarea consumului de energie

  Sinteza rezultatelor:

  Implicarea în protecția mediului:

  • Acțiuni de curățenie: O proporție semnificativă de respondenți (49,7%) au participat cel puțin câteodată la acțiuni de curățenie, 9,7% dintre aceștia implicându-se întotdeauna în aceste acțiuni.

  • Semnarea petițiilor: Mai mult de jumătate dintre respondenții (54,8%) au semnat petiții pentru protecția mediului cel puțin ocazional.

  • Plantarea copacilor: Aproximativ 37,2% dintre participanți s-au implicat cel puțin câteodată în acțiuni de plantare a copacilor.

  • Donații pentru organizații de mediu: Majoritatea respondenților (40,0%) nu au făcut niciodată donații pentru organizații care protejează mediul, indicând o zonă în care implicarea poate fi îmbunătățită.

  Factori care influențează economisirea energiei:

  • Conștiința proprie: Este principalul factor care îi determină pe participanții la studiu să economisească energie, cu 39,3% dintre aceștia afirmând că întotdeauna încearcă să reducă consumul de energie.

  • Sisteme inteligente de decuplare a consumatorilor: Aproximativ 52,2% dintre participanți ar fi motivați să economisească energie prin utilizarea sistemelor inteligente cel puțin frecvent.

  • Repartizarea cheltuielilor de energie: Aproximativ 45,2% dintre respondenți ar fi mai motivați să economisească energie dacă cheltuielile ar fi repartizate pe consumator.

  • Influența celor din jur asupra comportamentelor de economisire a energiei: Prezența altor persoane care economisesc energie îi motivează pe 54,7% dintre respondenți să facă la fel.

  • Informare despre reducerea consumului: O informare mai bună i-ar determina pe 59,5% dintre participanții la studiu să adopte măsuri de economisire a energiei.